miercuri, 23 octombrie 2013

E VREMEA





E vremea să căutăm pe Isus,
E vremea să-L căutăm în genunchi
Cu dragostea noastră de El
Să fim legaţi - un singur mănunchi.

E vremea să-L cunoaştem pe Isus
Să-I ascultăm glasul şi sfatul,
Cuvântul Lui să ne umple inima,
Să nu ne înşele vreun altul…

E vremea să-L cunoaştem, să-L iubim,
Să-L strângem în suflet în fiece zi
Urechea să-L ştie din sute de glasuri
Din sute de voci ce ne-ar putea ispiti!

Isus are glasul duios şi senin woow..ce fain
Şi pasul său liniştit şi umil
Pe cap poartă sfinţenia divină
Şi e încins cu dragoste caldă de copil…

Atât de mult se deosebeşte El,
Atât de înaltă-i imaginea Lui
Încât toţi acei ce-L cunosc
Nu vor ceda înşelătorului…

E vremea să cunoaştem pe Isus
E vremea să trăim ce citim…
Să ne umplem candela cu Spiritul Lui,           
E vremea să-L iubim, să-L iubim.
     
                         AMIN

joi, 5 septembrie 2013

Timpul

"... timpul ne schimba varsta, varsta ne schimba perceptia, perceptia ne schimba gusturile, gusturile ne schimba viata, viata te schimba pe tine!"

[L.M]

sâmbătă, 31 august 2013

" IADUL SI RAIUL ESTE PLIN DE OAMENI PACATOSI: IADUL CU PACATOSI NEIERTATI, IAR RAIUL CU PACATOSI CE AU ACCEPTAT IERTAREA."
Florin Ianovici

vineri, 30 august 2013

luni, 26 august 2013

Ce mai dimineata de vis!!!


Când m-am trezit azi dimineață... am fost atât de plăcut întâmpinată de mireasma vie și proaspătă a unei zile de toamnă devreme în toată regula :) Everything was so refreshing!

Și ca ziua voastră sa înceapă în același ton divin cu a mea, vă las exact melodia care mi-a mângâiat inima și care  a făcut sa tresalte fiecare vis din mintea mea!

El ne iubește și noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi!

Fiți Blessed!

sâmbătă, 24 august 2013

joi, 22 august 2013

vara cu miros de toamna

Anul acesta am avut parte de o vara cu miros de toamna. Cel putin aici, in zona mea. Ca niciodata, temperaturile nu au avut curajul sa atinga cote maxime decat o singura saptamana, iar canicula de care ne temeam cu toti parca a preferat sa poposeasca in alte regiuni ale tarii ca sa nu ne mai necajeasca pe noi. Mie mi-a convenit :).

Acum cand august sta sa ne faca cu mana si luna septembrie ne imbie deja, incetisor, cu miros de struguri copti, parca gandurile incep sa se aseze in cu totul alta ordine si sa lase spatiu liber intre randuri. Forfoteala varatica isi taie din avant si molcoma visare inaugureaza culcusul. Sau la voi inca ritmul alert al verii inca bate ca pentru ultima suta de metrii?

De dimineata am fost placut intampinata cu cateva versete care mie mi-s dragi pentru ca fac parte din capitolul meu preferat, anume Romani 12. Au fost destul de dese momentele cand Domnul mi-a vorbit prin capitolul acesta si m-a ferit de mari greseli ale vietii si inca continua sa o faca. Si ca sa fiu mai precisa va las scrise versetele care mi-au mangaiat inima:

9. Dragostea sa fie fara prefacatorie. Fie-va groaza de rau, si lipiti-va tare de bine.
10. Iubiti-va unii pe altii cu o dragoste frateasca. In cinste, fiecare sa dea intaietate altuia.
11. In sarguinta, fiti fara preget. Fiti plini de ravna cu duhul. Slujiti Domnului.
12. Bucurati-va in nadejde. Fiti rabdatori in necaz. Staruiti in rugaciune.
13. Ajutati pe sfinti cand sunt in nevoie. Fiti primitori de oaspeti.
14. Binecuvantati pe cei ce va prigonesc: binecuvantati, si nu blestemati.
15. Bucurati-va cu cei ce se bucura; plangeti cu cei ce plang.
16. Aveti aceleasi simtaminte unii fata de altii. Nu umblati dupa lucrurile inalte, ci ramaneti la cele smerite. Sa nu va socotiti singuri intelepti.
17. Nu intoarceti nimanui rau pentru rau. Urmariti ce este bine, inaintea tuturor oamenilor.
18. Daca este cu putinta, intrucat atarna de voi, traiti in pace cu toti oamenii.
19. Preaiubitilor, nu va razbunati singuri; ci lasati sa se razbune mania lui Dumnezeu; caci este scris: "Razbunarea este a Mea; Eu voi rasplati", zice Domnul.
20. Dimpotriva: daca ii este foame vrajmasului tau, da-i sa manance; daca-i este sete, da-i sa bea; caci daca vei face astfel, vei ingramadi carbuni aprinsi pe capul lui."
21. Nu te lasa biruit de rau, ci biruie raul prin bine. 




Versetul ultim mi-a adus aminte de solutia divina la lupta care o duc mereu si mereu, asemenea lui Pavel... " Caci binele pe care vreau sa-l fac, nu-l fac, ci raul pe care nu vreau sa-l fac, iata ce fac!" Si cred ca nu sunt singura... 

Indiferent de luptele care le duci azi si raul care iti taie calea sau avantul, incearca sa ii dai ii cap cu binele... Intotdeauna functioneaza! :)

Sa aveti o zi biruitoare! 
 


miercuri, 21 august 2013

o deplina incredintare



E aproape sfarsit de luna.
Imi zboara clipele. Inaintez greoi. Strang lucruri ceresti prea putin. 
Cateodata, zaresc sclipiri si stiu pe unde sa o i-au. Deseori... apelez la credinta.

Sa ai o deplina incredintare ca El va lucra e o lupta. Si e oarecum rau sa o numesti o "lupta" pentru ca ea ar trebui sa fie ceva mult mai natural. Dar cum poate fi? Cum poate deveni credinta aceasta ceva natural?...
Nu poate de la sine. Inima mea trebuie sa stea alipita de a Tatalui... Sa ii simta pulsul, sa-i invete ritmul si sa ii asculte bataia. Daca ma obisnuiesc cu ritmul alert al lumii, clar ca ma pierd.

...DEPLINA INCREDINTARE...

E ca atunci cand esti in dreapta soferului, masina goneste cu viteza, iar tu... tu inchizi ochii fara a incerca sa privesti drumul. E un sentiment ciudat: sa nu vezi drumul, sa simti viteza, sa ai incredere in sofer si sa te lasi purtat in tumultul kilometrajului, indiferent de drumul lin, drept sau nu...

It's all about Faith!
Without faith, we are all dead!

Mai, 2013

Martie, 16. 2013


... viata nu iti da voie sa te plictisesti atata vreme cat exista suflare de viata in tine. Fie ca exista necazuri, ispite, bucurii, evenimente frumoase, grele, tulburi sau nu, mereu ai mintea si inima ocupata sau prinsa cu ceva anume...

Exista persoane special puse langa tine pentru ca Dumnezeu sa poata cizela caracterul tau. De obicei, acele persoane sunt dificile, greu de inteles, complexe si nu usor de iubit... Ele sunt exact ceea ce ai nevoie ca tu sa devii ce Dumnezeu a planuit cu privire la tine. Nu le inlatura, ci iubeste-le, cauta sa le intelegi fara a le judeca si slujeste-le in dragoste pana la capat, fara a cadea de oboseala.

Vremurile tulburi din viata ta au frumusetea lor. Bucura-te de ele!

:)

O, om!...



O, om!… ce mari raspunderi ai
de tot ce faci pe lume!
De tot ce spui în scris sau grai,
de pilda ce la altii-o dai,
caci ea mereu spre iad sau rai
pe multi o sa-i îndrume!

Ce grija trebuie sa pui
în viata ta, în toata,
caci gândul care-l scrii sau spui
s-a dus... si-n veci nu-l mai adui,
dar vei culege roada lui
ori viu, ori mort odata.

Ai spus o vorba – vorba ta,
mergând din gura-n gura,
va veseli sau va-ntrista,
va curati sau va-ntina,
rodind samânta pusa-n ea
de dragoste sau ura.

Scrii un cuvânt – cuvântul scris
e-un leac sau e-o otrava!
Tu vei muri, dar tot ce-ai zis
ramâne-n urma-un drum deschis
înspre Infern sau Paradis,
spre-ocara sau spre slava.

Spui o cântare – viersul tau
ramâne dupa tine
îndemn spre bine sau spre rau,
spre curatie sau desfrau,
lasând în inimi rodul sau
de har sau de rusine!

Arati o cale – calea ta
în urma ta nu piere.
E calea buna sau e rea,
va prabusi sau va ’nalta,
vor merge suflete pe ea
spre rai sau spre durere.

Traiesti o viata – viata ta
e una, numai una;
oricum ar fi, tu nu uita,
cum ti-o traiesti, vei câstiga
ori fericirea-n veci prin ea,
ori chin pe totdeauna!…

O, om!... ce mari raspunderi ai,
tu vei pleca din lume!
Dar ce scrii azi, ce spui în grai,
ce lasi prin pilda care-o dai,
pe multi, pe multi, mereu spre rai
sau iad o sa-i îndrume.

O, nu uita!... fii credincios,
cu grija si cu teama!
Sa lasi în urma luminos
un grai, un gând, un drum frumos! –
Caci pentru toate, ne-ndoios,
odata vei da seama!...
 

Traian Dorz

luni, 29 iulie 2013

Psalm 139



Catre mai marele cântaretilor – Un psalm al lui David

 1 Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,

2 ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul.

3 Ştii când umblu şi când mă culc, şi cunoşti toate căile mele

 4 Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.

5 Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte şi-Ţi pui mâna peste mine. 6O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde.

7 Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de faţa Ta?

8 Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;

9 dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării, 

 10 şi acolo mâna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.  

11 Dacă voi zice: „Cel puţin întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu! ” 

12 Iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunericul, ca lumina.

 13 Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:

 14 Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!  

15 Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului.
\
16 Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.  

17 Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, şi cât de mare este numărul lor!

18 Dacă le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când mă trezesc, sunt tot cu Tine. 19O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă de la mine, oameni setoşi de sânge!

20 Ei vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Îţi iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmaşii Tăi!

21 Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc şi să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?

22 Da, îi urăsc cu o ură desăvârşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei. 23Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile!

24 Vezi dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veşniciei!

duminică, 21 iulie 2013

vineri, 19 iulie 2013

Imi pasa de tine




La 1 februarie anul acesta am demarat cel mai temerar proiect de evanghelizare de la om la om, în România ultimilor ani. ”Îmi pasă de tine” s-a bazat pe legea biblică: ”credința vine în urma auzirii”. Ne-am dorit ca 100.000 de oameni să audă Cuvântul lui Dumnezeu până la sfârșitul anului. Adică, 100.000 de CD-uri date la 100.000 de oameni pe care-i iubești. Costul unui asemenea proiect aproape 25.000 euro. Ne-ați surprins prin dăruirea voastră atât din punct de vedere al distribuirii cât și din punct de vedere al achiziționării lor.
Aproape 70.000 de oameni au auzit deja Vestea bună. Suntem încurajați astfel să mai facem in apel la dorința voastră de-a vă implica. Haideți să mai facem un efort ca să sfârșim această campanie și să o promovăm pe următoarea. 50.000 de oameni ce-au fost odată în Biserică și care au rătăcit calea pot fi aduși iarăși acasă. Acesta e noul proiect. Dar până atunci să terminăm ce am început. Modalitatea practică de implicare o găsiți pe site-ul nostru www.imipasadetine.ro. Vă iubim și credem că împreună putem face lucruri mari.


În numele echipei Cireșarii, Vladimir Pustan vă mulțumește că vă pasă

Mica reteta antisomn pentru biserici

Somnul. Nu acasă, nu pe sofa sau laviţă. Ci... în biserică! Marea problemă a creştinismului nost' de toate zilele. De la corintenii Apostulului Pavel şi până azi Moş Ene tot vine pe la genele bisericii. Trimis de dracu', evident. Fraţi care dorm. Surori care cască. Nu aud, nu văd. Plictiseală. Corvoadă... Cum să evităm flagelul aţâpirii? Ce măsuri, ce predici, ce cântări? Ce alte soluţii?
Creştinul şi Încrezătorul din "Călătoria pelegrinului" lui Bunnyan, în timp ce înaintau spre Oraşul Ceresc se întreabă: "Ca să prevenim somnolenţa trebuie să vorbim despre ceva înălţător". "Şi de unde să începem?", întrebă creştinul "."De unde a început Dumnezeu cu noi". Apoi, au cântat plini de fericire.
Dacă dorim să nu ne punem scobitori la ochi întâi trebuie să privim spre El. Spre Hristos. El nu doarme nici nu dormitează. Căci veghează pe "Israel". Pe sfinţi. Adu-ţi aminte că te vede! Dacă ne aducem aminte că mergem spre ceruri nu vom adormi la marginea drumului. Nimeni nu a fost încununat după o bucată de drum alergat. Ci după finiş. Dacă ne gândim că diavolul e mereu pe urmele noastre, că iadul ne suflă în ceafă, nu vom fi cuprinşi de moleşeală. Focul său e pârjolitor, nimeni nu poate face plajă în apropiere. Şi nici să doarmă ca un câine sub căruţă. Dacă dorim să fim martorii Răstignitului de la Golgota, nu vom trăi cu scop să cucerim pământul. Dumnezeu nu l-a creat să ni-l dea definitiv. Pentru că într-o zi şi Terra se va trece. Cuceririle telurice sunt oboseala noastră. Cucerirea Cerului a fost osteneala Lui! E odihna Lui... Dacă  vom sta lângă Cruce nu avem cum să nu-i auzim ciocanele. Fiecare piron bătut e păcatul nostru. În fiecare strop de sânge suntem noi.
Isus. Cer. Diavol. Iad. Golgota. Păcat. Lumea. Eu. Undeva a început Dumnezeu cu noi. Să nu uităm niciodată cine am fost. Nici cine suntem! Fiţi mai iscusiţi caa şoferii iadului. E prăpăstios drumul. Nu alergaţi cu ochii închişi!
                                                                                                                    
Nicolae Geantă

joi, 4 iulie 2013

about silence



“He who does not understand your silence will probably not understand your words.”
Elbert Hubbard


Christ Bride



 http://n8tivegirl.files.wordpress.com/2012/12/bride-of-christ2.jpg?w=238&h=300
























 Pentru ce va uitati fete fecioare la mine?

Ma cunoasteti prea bine...
Nu sunt cine ştie cine.
Nu fac parte dintre oamenii lumii
importanţi,
mari
şi grei.
Sunt numai o mireasă…
mistuită de dor după Mirele ei.
După Mirele care găsi preţ de răscumpărare,
nu în preţul aurului sau al pietrelor nestemate,
ci în preţul vieţii;
şi pe palmele Lui sunt săpate-
pe palma Lui de Dumnezeu-
toate literele numelui meu.
Deci, pentru că nunta e aproape,
am grijă să nu mi se stingă lumina în noapte.
M-am încins cu Adevărul
peste veştmântul de in subţire,
m-am încălţat cu râvnă.
Şi m-am acoperit cu neprihănire.
Mi-am luat scutul strălucitor ca un Soare,
să nu mă ajungă cumva acele săgeţi arzătoare.
Mi-am oţelit braţele cu putere
şi mi-am făcut timp pentru alţii,
mai necăjiţi decât mine, să le fiu mângăiere.
Deşi pe-aproape-i prăpastia adâncă,
m-am trudit cu migală,
dar mi-am zidit casa pe Stâncă.
De-acum pot să vină valurile,
vânturile,
urgiile.
Nimic n-o să-i schimbe din loc temeliile.
Poate să vină chiar şi vrăjmaşul,
Dar numai până la poartă:
“Ehei, cum trăieşti tu?
Pentru noi eşti ca moartă.
Ţie nu-ţi pasă de câte pot să mai vină:
foamete,
boală,
chiar moarte, invazia străină?
Ce-ai să te faci
când n-o să-ţi mai ajungă bucata de pâine?”




Dar Mirele meu m-a învăţat
să-L aştept liniştită,
să mă rog ne-ncetat
şi să râd de ziua de mâine.
Şi să râd de ziua de mâine

Iuliana Leontiuc

miercuri, 12 iunie 2013

Dor si doare

Doare atunci când nu pricepi,
Doare şi când prea pricepi.
Dor de ce-urile toate,
Doare vorba „Nu se poate!”,
Doare timpul ce se scurge
Şi limanul care fuge.
Dor priviri şi chicoteli
Şi grămezi de aiureli,
Dor speranţe destrămate
Şi dor visurile toate.
Doare acum inima mea,
Dar mai am un dor în ea:
Dor de Tine,de Iubire.
Ne vedem în nemurire!

de Mina Ianovici

marți, 4 iunie 2013

In Dragoste nu este frica...



"Viaţa noastră stă între dragoste şi frică. Uneori cele două se împletesc.
Există o dragoste începătoare în care eşti preocupat să nu greşeşti în faţa persoanei pe care o iubeşti. Este dragostea care foloseşte cuvântul NU, dragostea de tip: nu lua, nu gusta, nu atinge! Este o dragoste în care există frică: frica de a nu greşi!
Există o dragoste desăvârşită în care eşti preocupat să faci tot ceea ce poţi ca să onorezi persoana pe care o iubeşti. Este dragostea de tip DA, care se întreabă ce ar mai putea face ca să dovedească recunoştinţa faţă de cel iubit. Este o dragoste în care nu există frică pentru că nu se întrebă ce să nu facă – ca să nu greşească – ci ce să facă ca dovadă a preţuirii celui iubit.


O viaţă întregă stăm cu piciorul pe frână datorită fricii de a nu greşi. Este o dragoste începătoare. E timpul să călcăm acceleraţia şi să alergăm pentru Dumnezeu, de dragul Lui, pentru onoarea Lui .

Spune azi un DA lui Dumnezeu, fă ceva pentru El şi dragostea ta va fi desăvărşită!"

„Trestia frântă n-o va zdrobi și mucul care mai arde încă, nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr. “(Isaia 42:2,3)

Cele 13 principii de viata ale lui Benjamin Franklin


Cumpătare  -  nu mânca niciodată până la îmbuibare.
Tăcere -  nu vorbi decât ceea ce poate fi folositor pentru tine si pentru  alţii; fereşte-te de convorbiri deşarte.
Ordine  -  fiecare lucru să-şi aibă locul lui; fiecare afacere un timp hotărât.
Hotărâre  -  fii decis să faci ceea ce eşti dator să faci, execută fără  amânare ceea ce ai decis.
Economie  -  nu cheltui nimic fără a fi necesar.
Muncă  -  nu pierde timpul, ci ocupă-te neîncetat cu ceea ce este folositor; abţine-te de la orice faptă de prisos.
Sinceritate  -  fereşte-te de orice fel de prefăcătorie, formează-ţi cugetări drepte şi sincere şi conformează-te lor când vorbeşti.
Dreptate  -  nu face rău nimănui, nu-i vătăma interesele şi nu întârzia să-i faci binele la care te obligă datoria.
Raţiune  -  fereşte-te de extreme, nu te supăra pe nedreptăţile care ţi se fac, dacă tu crezi că nu le meriţi.
Curăţenie  -  nu suferi niciodată lipsa de curăţenie nici pe corp, nici pe haine, nici în casă.
Linişte  -  nu te tulbura de nimicuri, nici de întâmplări obişnuite de care te poţi scăpa.
Castitate  -  nu te lăsa în voia plăcerilor trupeşti.
Umilinţă  -  imită pe Isus Hristos în această privinţă…

vineri, 15 februarie 2013

"Cel neprihanit de sapte ori cade...si se ridica"






"Invata din greseli,
 intareste-te prin ele,
 foloseste-le pentru a-i binecuvanta pe altii,
mergi mai departe cu viata ta
 si nu te mai condamna singur!"

joi, 14 februarie 2013

Dragostea Adevarata


Reflectari cu miros de indragostire



     Plecând de la premisa că nu poţi face primăvară cu o floare, ziua îndrăgostiţilor ce va veni, nu aduce sigur mai multă iubire decât ieri.
S-a simţit nevoia la americani, iar la noi să luăm de la ei, de sărbătoare a unei zile a iubirii de sine sau de partener, după caz, pentru că cei care aşteaptă ziua îndrăgostiţilor pentru a-şi aduce aminte că iubesc şi ei, îi bănuiesc de superficialitate şi egoism.
            Pentru unii, 14 februarie nu există pe calendarul inimii din simplul motiv că au uitat să iubească. Pentru cei mai mulţi, 14 februarie e o zi a sărbătoririi iubirii la tinereţe, uneori superficială, de cele mai multe ori carnală, dragoste ce se termină a doua zi cu prunci nedoriţi şi cuvinte usturătoare transformate dintr-o dată în epitete pe care nu vreau sa le scriu aici.
          
            Citeam odată spusele cuiva, că în dragoste e mai frumos să iubeşti decât să fii iubit, pentru că este mai sigur. Dragostea adevarată nu ţine de ce primeşti ci de ceea ce dai. Hristos a dăruit până când Şi-a plecat capul pe cruce.
            Cred că dacă Dumnezeu voia să sărbătorim dragostea, în nici un caz ea nu purta numele lui Valentin ci pe-al Lui Hristos. Iubirea Lui pentru noi ne face să ne fie ruşine.
            Dragostea nu are nevoie de 14 februarie dacă în tot restul anului n-am arătat nimic. Iubirea de celălalt e constantă şi nu se trezeşte dintr-o dată, precum erau zmeii din poveştile nemuritoare. Cine simte pe 14 februarie iubire dintr-o dată, îl cred lovit, nu de săgeată ci de egoism idilic.
            Dacă celălalt îţi poate confirma că s-a simţit iubit de tine în zilele ce au trecut, atunci se justifică un cadou frumos, nu în numele lui Valentin sau a îndrăgostirii, ci în numele tău. Pentru că în numele tău îi va plăcea cel mai mult…
            Nu e interzis să iubeşti. E cel mai de preţ lucru pe care-l putem oferi. E groaznic însă să te prefaci că iubeşti…


                                                                                                                      Alexandru Fintoiu

miercuri, 13 februarie 2013

Psalmul 90



Limbile ceasului nu obosesc sa isi faca zilnic credincioasa slujba, iar timpul zboara tragand dupa el asa zisele noi evenimente terestre. Stia Moise ca zilele sunt fugarii vesnici ai fiecarei generatii si asa cum vin, tot asa de repede si pleaca.

Daca inainte reuseam sa realizam tot ce ne propuneam si apucam si sa facem activitati extra, astazi, daca am putea, am cumpara inca putintel timp ca sa reusim sa facem macar un sfert din ceea ce ne-am propus. Noaptea trece ca un vis, ziua ca o adiere si nu stim cand trec saptamanile pe langa noi.

Imi place intelepciunea lui Moise. El stia ca viata pe pamant e doar o frantura din intreaga vesnicie si o mie de ani nu se diferentiaza cu mult de o singura zi. Iar intreaga frantura e colorata cu truda, durere si stropi de fericire evaporati.
Gasim motive de bucurie daca alegem sa privim sanatos. Intreaga pribegie e presurata cu amagire, dar cel care lupta sa priveasca curcubeul multumirii, ramane cu inima fericita la sfarsitul zilei in ciuda norilor intunecati a necazurilor. De aia scrie doctorul Luca in capitolul 11:34 ca "daca ochiul tau este sanatos, tot trupul tau este plin de lumina; dar daca ochiul tau este rau, trupul tau este plin de intuneric." Conteaza perechea de ochi care priveste ansamblul sau detaliul.

Viata in sine este o alegere. Poti trai, dar sa fii mort de mult. Fiecare zi conteaza. Fiecare alegere alcatuieste intreaga ta zi. Intreaga ta zi are culoare in functie de alegerile tale, iar alegerile tale depind de ceea ce esti tu.


Ma minunez in ultimele zile cat de repede persevereaza implinirea planului maret a lui Dumnezeu si oamenii se pierd singuri in nebunia lor. Cei care sunt ai Lui, nu se tem, ci grabesc venirea Lui.

Traiti frumos, ca in timpul zilei si cautati inainte de toate Imparatia Lui. Toti sfarsim fie la stanga, fie la dreapta. In stanga vor fii nelegiuitii, in dreapta cei ce au cautat sa inmulteasca talantul.
Nu mai e mult si aripile zorilor ne vor face zborul spre destinatie.
Alegeti sa traiti intelept!

4 Căci înaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

5 Îi mături ca un vis: dimineaţa sunt ca iarba care încolţeşte iarăşi:

6 înfloreşte dimineaţa şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.

7 Noi suntem mistuiţi de mânia Ta şi îngroziţi de urgia Ta.  
8 Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre şi scoţi la lumina feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.

9 Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.  
10 Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trece iute, şi noi zburăm.  
11 Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine? 

12 Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

joi, 7 februarie 2013

Drumul spre Waterloo



Editorial Vladimir Pustan

        Spunea un laureat al premiului Nobel că fiecare om ajunge până la urmă la Waterloo-ul său.
        Probabil că se referea la un loc unde te înving alții sau împrejurările… Eu cred că fiecare dintre noi purtăm în interior Waterloo-ul.
        Eşti învins atunci când nu mai crezi, pentru că necredința te face slab în fața asprimii destinului. Ești ca Freddy Mercury după ce a fost diagnosticat cu HIV, în luptă cu gripa.
       Eşti învins atunci când nu mai speri. Dacă credinţa e în inimă, speranţa e în minte. Viaţa devine insuportabilă şi de aceea speranţa a fost singurul lucru bun în cutia Pandorei. Fără ea am fi o lume de sinucigaşi.
       Eşti învins atunci când nu mai visezi. Atunci când amintirile ţi-s mai mari decât visurile… Fără vis viaţa e o continuă înmormântare în care pâinea se transformă într-o colivă zilnică. Visul te eliberează de cotidian. Facturi, ziua de luni, spitalul, soacra, magazinul din colţ…
       Eşti învins atunci când nu mai râzi. O zi pierdută când n-ai râs sănătos. Sunt mulți ce-mi spun că nu pot râde. Le-am spus să încerce la început să râdă de ei înşişi. Apoi le va fi uşor să râdă de cei din campania electorală.
       Ești învins atunci când nu mai iubești… Când ai iubit și nu mai poţi iubi, când n-ai iubit niciodată, când te-ai iubit numai pe tine, când iubeşti măsurat, adică doar cât eşti iubit.
       Ești învins atunci când Waterloo ţi-a devenit un loc în care-ţi petreci vacanţele… Acolo e câmp de luptă, iar învinşii ies din istorie pe uşa din dos… Înfruntă-ţi  chiar şi posibilitatea înfrângerii. Poţi pierde ceva bătălii dar nu-i o tragedie câtă vreme n-ai pierdut războiul.







"Oamenii nu sunt altceva decat ceea ce stim noi sa gasim in ei"

( Fabrica de fericire )

vineri, 18 ianuarie 2013

Tristetea dinaintea plecarii


 Am uitat de atâtea ori să-i mulţumesc lui Dumnezeu că nu-mi dă tot ce-i cer, am uitat şi să mă raportez corect la tăcerea Sa, mai ales că am predicat de atâtea ori că tăcerea lui Dumnezeu nu înseamnă totdeauna „Nu”, ci poate „Nu acum” sau poate „eşti copil încă”... 

Am uitat prea repede ca lucrurile marunte de fiecare zi fac viata mai frumoasa. Ma streseaza exact lucrurile care ar trebui sa ma faca seara sa fac flotari de bucurie. Incaruntesc asteptand lucruri grozave, experiente uimitoare, un zbor pe luna si nu vad ca liliacul din fata casei a inflorit a doua oara.

Am uitat cu usurinta ca Dumnezeu n-a facut totul intr-o zi, deci ce m-ar face pe mine sa cred ca eu pot?
Ajunge zilei necazul si frumusetea ei, aceasta e ziua pe care a facut-o Domnul si
de cine sa ne fie teama cand stim ca Domnul e de partea noastra?

Bucurati-va prieteni la gandul ca nu veti reusi sa terminati totul in viata aceasta. O sa continue lucrarea copiii vostri, dar pana atunci munciti credinciosi in via Domnului!
Am uitat ca dragostea, nu timpul vindeca ranile si de aceea iubiti. Nimeni nu a murit de inima rea fiindca  a iubit prea mult. 
Nu veti schimba oamenii, dar puteti sa-i iubiti, pentru ca nimeni nu-i perfect atata timp cat nu-l iubesti!

Am uitat sa zambesc la orice persoana cunoscuta si asta ma face cel mai nefericit. Asta nu costa
si totusi n-o mai fac ca altadata.

Si ce ma doare cel mai tare e ca nu-mi aduc aminte de tot ceea ce am uitat...

Vladimir Pustan


joi, 17 ianuarie 2013

Dulcele sarut al singuratatii






"Ma indrept cu pasi hotarati spre Dincolo, peregrin impreuna cu fratii mei, razand de unul singur, de tot ce-i schiop, facand din marlania, rautatea si ingustimea pe care le primesc, ca amaruie portie de viata zilnica, vasle pentru mergerea inainte.

Capul sus, prieteni! A mai ramas putin si ceasul uzat al timpului se va opri obosit, iar clipa se va dilata si se va numi vesnicie. Spatiul se va decomprima si piciorul de abur va pasi pe o strada fara capat.

Cand veti ajunge pe peron, cu valiza sufletului balanganind in mana si nu ma veti vedea cu voi, cautati-ma in spatele garii, pe banca de langa fantana. Probabil ca acolo ma voi desparti de singuratate cu un sarut fugar, nevinovat."

Vl. Pustan

joi, 10 ianuarie 2013

New Year. Start with: Beautiful things

Nu am mai postat.
Am asteptat feed-back-uri de la voi, cei de afara.
Existati, nu existati, eu scriu.
Poate cineva, candva, cumva, undeva... citeste.

Anul acesta incepe cu promisiunea celor peste 2013 de binecuvantari ce va asteapta.
Dumnezeu poate face din nimic ceva si din blestem binecuvantare.
Dumnezeu poate face lucruri frumoase din lucruri ce odata erau vrednice de dispretuit.
El ne face frumosi.
El este Frumos!


***
All this pain
I wonder if I’ll ever find my way
I wonder if my life could really change at all
All this earth
Could all that is lost ever be found
Could a garden come up from this ground at all

You make beautiful things

You make beautiful things out of the dust
You make beautiful things
You make beautiful things out of us

All around

Hope is springing up from this old ground
Out of chaos life is being found in You

You make beautiful things

You make beautiful things out of the dust
You make beautiful things
You make beautiful things out of us


***

You make me new, You are making me new

Gungor- Beautiful things