no balance

Spuneam odata ca fiecare zi e atat de diferita precum sunt anotimpurile de diferite. Nimic nu este la fel de stabil ca instabilitatea. Nici un fenomen nu se intampla mai des precum fenomenul schimbarii.
Vad cum de la minut la minut nimic nu ramane la fel: incertitudinile de transforma in certitudini, zambetul se transforma in plans, bucuria in manie sau linistea in zgomot. Nu gasesc nici un echilibru in circumstantele vietii. Asa sunt si eu... Diferita. Diferita in fiecare zi.
Sa zicem ca ieri eram zbuciumata si framantata, iar azi... iata-ma stand intr-o armonie perfecta a mirosului de ceai indian, inconjurata de carti si muzica, cercetandu-ma in pace.

Viata e o lupta continua in gasirea echilibrului, fie el spiritual, fizic, material sau sentimental. Si nu stiu daca a existat pe pamant o persoana mai echilibrata ca Isus. Lumea incearca sa ajunga pe linia de plutire, se lupta sa ajunga la convingerea ca detin controlul, la sentimentul de siguranta, dar atunci cand ai impresia ca ai agatat bine colacul de salvare, ca esti in siguranta, ca totul e O.K., un alt val vine si te scufunda mai jos decat ai fost, mai in adanc, intr-o negura mai mare si intr-un mediu necunoscut... Si te sufoci de viu in problemele si incertitudinile lumii.

Toate astea ma fac sa ma gandesc la sufletul chinuit al lui Petru, inainte de a-l descoperi pe Isus in toata splendoarea si maretia Lui. El e exemplul meu ideal cand e vorba de inechilibru, de incertitudini, de schimbare in convingeri si comprtament, de excursiile lui din "vale", pe "culmi", apoi din nou in "vale"... Dar...
Cand barca se clatina pe valurile marii, in mijlocul furtunii, Cel care l-a provocat pe Petru ca sa paseasca pe o mare miscatoare pentru a experimenta echilibrul in toata perfectiunea lui, a fost Isus, Salvatorul lui Petru. Cu privirea atintita la "Colacul de Salvare" a sufletului, Petru a pasit pe mare, iar apa miscatoare s-a transformat in pilonul de sustinere a trupului lui.

Suntem cazuti la pamant, dar nu invinsi. Slabi, dar nu morti.
Comandantul e inca in control si El ne da puterea sa ne ridicam. Doar El, asemeni lui Petru, ramane Salvatorul nostru, al meu!
...El e sursa inepuizabila a echilibrului in mijlocul dezechilirului.

Ramaneti tari in El!

"OMUL este o creatura decazuta, total depravata, moarta spiritual, corupta moral, iubitoare de pacat, dispretuitoare de Dumnezeu. In insasi esenta fiintei sale este intr-atat de opusa lui Dumnezeu ca insasi diavolul. El nu se poate schimba si nici nu are aceasta dorinta, el iubeste minciuna si va face totul in puterea sa, ca sa restranga si sa suprime orice adevar despre Dumnezeu. Cu cat stie mai mult de Dumnezeu, cu atat Il uraste pentru ca Dumnezeu este drept, iar el este rau.

SALVAREA nu este doar o neinsemnata si plapanda decizie umana- este lucrarea SUPRANATURALA a lui Dumnezeu.

De ce ne-a salvat Dumnezeu?

Nu a vazut nici o valoare inerenta in tine, nu are legatura cu persoana ta, singurul lucru ce l-ai fi putut motiva pe un Dumnezeu sfant si drept sa faca este sa condamne sufletul tau in cel mai adanc loc al iadului.
El te-a salvat pentru gloria Lui, a facut-o pentru Numele Lui, pentru demonstarea propriei Sale puteri. Pentru ca El este Dragoste, nu datorita vreunei calitati gasite in creatie, ci pentru ca El salveaza."

Ezechiel 36:22, 23, 25, 26

"...Nu din pricina voastra fac aceste lucruri, ci din pricina Numelui Meu celui sfant, pe care l-ati pangarit printre neamurile la care ati mers.
De aceea voi sfinti Numele Meu cel mare, care a fost pangarit printre neamuri... si neamurile vor cunoaste ca Eu sunt Domnul!...
Va voi stropi cu apa curata si veti fi curatiti; va voi curati de toate spurcaciunile voastre si de toti idolii vostri.
Va voi da o inima noua si voi pune in voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatra si va voi da o inima de carne."

Iata ...CE HAR si ce onoare sa fim ALESi de El si SALVATI prin jertfa Lui!

Noi nu meritam... Dar El a facut-o!!!

Vantul primavaratic a inceput deja sa scuture copacii de petale. E un vant aspru ce suiera prelung in mintea si inima mea. Nu stii niciodata ce aduce... fie va aduce nori care acopera soarele, fie ii va alunga de langa soare.

Incerc sa imi dau seama daca noi trecem pe langa timp sau timpul trece pe langa noi. De fapt, incep sa cred tot mai mult ca timpul e doar o simpla definitie a vietii desarte de pe pamant. El nu exista. El e doar inceputul spre un nou inceput, fara sfarsit. Eu cred ca noi doar gustam o felie din vesnicie. Am fost creati pe pamant pentru un timp. Am fost creati ca acest timp sa fie folosit la implinirea unui plan. Acest plan are un scop precis si un rezultat dramatic de diferit, rezultat ce depinde in totalitate de noi. Noi alegem cum sa trecem prin timp. Fie alegem sa cunoatem pe Cel ce ne-a intocmit rarunchii, fie alegem sa Ii cunoastem dusmanul, iar in functie de alegerea noastra, ne decidem sederea noastra dincolo de moarte. O vesnica sedere.
Suntem invaluiti de vantul mediocritatii si tindem spre superficialitate. Libertinismul religios e un obisnuit fenomen in bisericile noastre. Falsul spiritualism si inselarea de catre noi insine ca o ducem bine, ne induce in eroare si intr-o dulce amorteala ce duce la nimic.
Trebuie sa ne hotaram odata pentru todeauna: fie alegem sa fim reci, fie in clocot, pentru ca cei caldicei vor fi scuipati afara si condamnati crudelor cuvinte "Plecati de la Mine, caci nu va cunosc" ale Dumnezeului Atotputernic.
Crestinismul din ziua de azi a adormit adanc in cuvintele Bibliei si hiberneaza acolo, prafuit, fara ca inimile sarace in Duh sa se hraneasca cu ele. De ce atata mediocritate? De ce atata ratacire?
Aleg sa i-au in mana carpa smereniei, sa imi pun pe cap naframa recunoasterii si sa imi ung sufletul cu mireasma pocaintei, apoi sa deschid Cartea Vietii si sa ma hranesc cu slovele ce imi vor deschide ochii spre Adevar.

Visul meu suprem e unul singur: ca acolo unde e comoara mea, sa fie si inima mea... Iar comoara mea e Unul Singur- Isus Hristos, Tatal meu.

Ma lupt ca vorbele sa-mi fie fapte.

"Du-ma departe, cowboy,
Mai aproape de cer si mai aproape de tine."

(D.C.)

"Cea mai mare piedica in implinirea viselor noastre este sinele fals care uraste tainele... taina este esentiala pentru orice aventura."

"Miturile sunt povesti care ne pun in fata a ceva trascendent si vesnic."

(Richard Hein)