Psalmul 90

Limbile ceasului nu obosesc sa isi faca zilnic credincioasa slujba, iar timpul zboara tragand dupa el asa zisele noi evenimente terestre. Stia Moise ca zilele sunt fugarii vesnici ai fiecarei generatii si asa cum vin, tot asa de repede si pleaca.

Daca inainte reuseam sa realizam tot ce ne propuneam si apucam si sa facem activitati extra, astazi, daca am putea, am cumpara inca putintel timp ca sa reusim sa facem macar un sfert din ceea ce ne-am propus. Noaptea trece ca un vis, ziua ca o adiere si nu stim cand trec saptamanile pe langa noi.

Imi place intelepciunea lui Moise. El stia ca viata pe pamant e doar o frantura din intreaga vesnicie si o mie de ani nu se diferentiaza cu mult de o singura zi. Iar intreaga frantura e colorata cu truda, durere si stropi de fericire evaporati.
Gasim motive de bucurie daca alegem sa privim sanatos. Intreaga pribegie e presurata cu amagire, dar cel care lupta sa priveasca curcubeul multumirii, ramane cu inima fericita la sfarsitul zilei in ciuda norilor intunecati a necazurilor. De aia scrie doctorul Luca in capitolul 11:34 ca "daca ochiul tau este sanatos, tot trupul tau este plin de lumina; dar daca ochiul tau este rau, trupul tau este plin de intuneric." Conteaza perechea de ochi care priveste ansamblul sau detaliul.

Viata in sine este o alegere. Poti trai, dar sa fii mort de mult. Fiecare zi conteaza. Fiecare alegere alcatuieste intreaga ta zi. Intreaga ta zi are culoare in functie de alegerile tale, iar alegerile tale depind de ceea ce esti tu.


Ma minunez in ultimele zile cat de repede persevereaza implinirea planului maret a lui Dumnezeu si oamenii se pierd singuri in nebunia lor. Cei care sunt ai Lui, nu se tem, ci grabesc venirea Lui.

Traiti frumos, ca in timpul zilei si cautati inainte de toate Imparatia Lui. Toti sfarsim fie la stanga, fie la dreapta. In stanga vor fii nelegiuitii, in dreapta cei ce au cautat sa inmulteasca talantul.
Nu mai e mult si aripile zorilor ne vor face zborul spre destinatie.
Alegeti sa traiti intelept!

4 Căci înaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

5 Îi mături ca un vis: dimineaţa sunt ca iarba care încolţeşte iarăşi:

6 înfloreşte dimineaţa şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.

7 Noi suntem mistuiţi de mânia Ta şi îngroziţi de urgia Ta.  
8 Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre şi scoţi la lumina feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.

9 Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.  
10 Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trece iute, şi noi zburăm.  
11 Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine? 

12 Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!