Vă urez tuturor prietenilor mei să vă înhămați la căruța vieții
o stea. Adică să omorâți cotidianul, scufundându-l fără milă în vis.
Visați mult și albastru, nu vă mulțumiți cu pământul, un laptop și o
mașină. Făuriți-vă o lume a voastră pe care să nu plătiți impozit.
Gândiți dincolo de stomac, râdeți de ziua de mâine câtă vreme asta de
azi e atât de frumoasă.
Vă urez apoi să vedeți cu ochii închiși ceea ce nu văd alții cu ochii deschiși. Fiecare om pe care îl întâlniți pe stradă e un om normal cu o plasă în mâini plină cu cărți, pâine și parizer. Dacă închideți ochii veți vedea o golgotă și un Hristos ce a murit pentru el. Atunci, omul cu parizer e fratele vostru…
Vă urez apoi să vedeți cu ochii închiși ceea ce nu văd alții cu ochii deschiși. Fiecare om pe care îl întâlniți pe stradă e un om normal cu o plasă în mâini plină cu cărți, pâine și parizer. Dacă închideți ochii veți vedea o golgotă și un Hristos ce a murit pentru el. Atunci, omul cu parizer e fratele vostru…
Vă doresc să nu uitați că e
mai bine să nu știi nimic decât să știi ceva greșit. Dar să nu vă
mulțumiți cu neștiința, căci fără cunoaștere adevărul nu valorează doi
bani. Învățați din Scriptură, frunze, stele, vorbe, căderi și trădări.
Luați-o de la început din noroi. Căderea e normală, dar obișnuitul cu
țărâna nu. Trăiți toamna asta, n-o muriți!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu